Toate definitiile

LINIȘTÍRE, liniștiri, s. f. Acțiunea de a (se) liniști și rezultatul ei; liniște. – V. liniști.

LINIŞTÍRE s. 1. v. potolire. 2. v. alinare. 3. v. calmare. 4. v. strunire.

LINIŞTÍRE s. v. acalmie, calm, linişte, pace, tăcere.

Liniştire ≠ agitare, alarmare, aţâţare

liniștíre s. f., g.-d. art. liniștírii; pl. liniștíri