![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileNEFIÍNȚĂ s. f. 1. (Poetic) Faptul de a nu exista, de a nu fi; inexistență; stare a ceea ce nu există; p. ext. neant. 2. (Înv.) Absență, lipsă dintr-un anumit loc (a unei persoane). – Ne- + ființă. NEFIÍNŢĂ s. v. neant. Nefiinţă ≠ fiinţă nefiínță f., pl. e. Inexistență, neant. Absență: a condamna la neființă (în contumacie). nefiínță (livr.) s. f., g.-d. art. nefiínței |