Dictionar de sinonime
SÓLDĂ s. (MIL.) leafă.
SOLDĂŢÉSC adj. v. militar.
SOLDÁT s. v. ostaş.
SOLÉMN adj., adv. 1. adj. v. festiv. 2. adv. v. sărbătoreşte. 3. adj. sacramental. (Formulă ~.) 4. adj. sacru, sfânt. (Un jurământ ~.) 5. adj. sacru, (livr.) sacerdotal. (Importanţa ~ a momentului.) 6. adj. (JUR.) formal. (Act ~.) 7. adj. important, însemnat, (înv.) solemnel. (Un moment ~.) 8. adj. v. ceremonios. 9. adj. academic, distins, (livr.) elevat. (Ton ~.) 10. adj. grav, serios, (livr.) marţial, (înv.) solemnel. (O ţinută ~.) 11. adj. grandios, maiestos, măreţ, (înv.) solemnel. (O noapte ~.) 12. adv. v. maestoso.
SOLDĂŢÍME s. v. ostăşime.
SOLDĂŢÍE s. v. armată, militărie, stagiu.
SOLDĂŢÉŞTE adv. v. milităreşte.
SOLEMNÉL adj. v. festiv, grandios, grav, important, însemnat, maiestos, măreţ, sărbătoresc, serios, solemn.
SOLEMNITÁTE s. 1. v. festivitate. 2. ceremonial, ceremonie. (~ primirii ambasadorilor.) 3. impor-tanţă, însemnătate. (~ momentului.) 4. v. pompă. 5. gravitate, seriozitate. (~ făcu loc jovialităţii.) 6. grandoare, măreţie. (Un peisaj plin de ~.)
SOLFEGIÁ vb. (MUZ.) (înv.) a paralaghisi.
SOLFÉGIU s. (MUZ.) (înv.) paralaghie.
SOLÍ vb. v. anunţa, cere, comunica, solicita, transmite, vesti.
SOLICITÁNT s. solicitator, (rar) postulant.
SOLICITÁ vb. 1. a cere, (înv.) a soli. (Slujba pe care o ~; ~ o audienţă.) 2. v. cere. 3. v. necesita. 4. a chema. (Îl ~ la o acţiune importantă.) 5. v. pof-ti. 6. v. suscita.
SOLICITÁRE s. 1. cerere. (La ~ lui, a venit.) 2. apelare, recurgere, recurs. (~ ajutorului său.) 3. cerere, doleanţă, v. rugăminte. 4. v. cerinţă. 5. v. invitaţie.
SOLÍD adj. 1. v. tare. 2. puternic, rezistent, tare, trainic, zdravăn. (A înfipt un par ~ în pământ.) 3. v. durabil. 4. v. consistent. 5. v. robust. 6. legat, robust, viguros, vânjos, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) 7. v. corpolent. 8. v. convingător.
SOLICITÚDINE s. 1. amabilitate, atenţie, bunăvoinţă, prietenie. (Ne-a arătat multă ~.) 2. prevenire, (înv.) prevenţie. (~ lui ne-a impre-sionat.)
SOLICITATÓR s. solicitant, (rar) postulant.
SOLIPÉD adj., s. v. monodactil.
SOLIDÁR adj. înfrăţit, unit. (Lupta ~ a popoarelor.)
SOLÍLOC s. v. monolog.
SÓLIMAN s. v. onix.
SOLÍE s. v. delegaţie, însărcinare, mesaj, misiune, sarcină, ştire, veste.
SOLIDITÁTE s. 1. v. tărie. 2. v. durabilitate. 3. v. con-sistenţă. 4. v. temeinicie. 5. putere, trăinicie. (~ legăturii lor.)
SOLIDIFICÁŢIE s. v. întărire, învârtoşare, so-lidificare.
SOLIDIFICÁT adj. 1. întărit, învârtoşat, (reg.) vârtojit. (Lavă, substanţă ~.) 2. v. sleit. 3. v. în-gheţat.
SOLIDIFICÁRE s. 1. întărire, învârtoşare, (înv.) solidificaţie. (~ lavei răcite.) 2. v. sleire. 3. v. în-gheţare.
SOLIDIFICÁ vb. 1. a (se) întări, a (se) învârtoşa, (înv. şi reg.) a (se) slei. (Lava fierbinte s-a ~ prin răcire.) 2. v. slei. 3. v. îngheţa.
SOLIDARITÁTE s. 1. coeziune, legătură, unitate. (~ existenţă între noi.) 2. frăţie, înfrăţire, unitate. (~ ţărilor democrate.)
SOLITÁR adj., s. 1. adj. izolat, retras, singur, singuratic, (rar) însingurat, (înv.) retirat, (fig.) sihastru. (Un om ~; trăieşte ~.) 2. adj. (BOT.) singur, unic. (Flori ~; frunze ~.) 3. adj. izolat, pribeag, rătăcit, răzleţ, singur, singuratic. (Se uita la un nor ~.) 4. s. (înv.) singuratic. (Inel cu un ~ splendid.)