Dictionar de sinonime

CORÓI s. v. coropişniţă.

COROIÁ vb. a se încovoia. (I s-a ~ nasul.)

COROMÂSLĂ s. v. cobiliţă.

CORONÍŞTE s. (BOT.; Coronilla varia) (reg.) ciocârlan, cunună, cununiţă, sămăchişă, floare-de-trânji, unghia-găinii.

COROIÁT adj. acvilin, adus, cocârjat, curbat, încovoiat, (reg.) coroietic. (Nas ~.)

COROTÍ vb. v. debarasa, degaja, descoto-rosi, dezbăra scăpa.

COROSBÍNĂ s. (IHT.; Blennius sanguinolentus) (pop.) căţel-de-mare.

COROPÍŞNIŢĂ s. (ENTOM.; Gryllotalpa vulgaris) (reg.) chifteriţă, rac, (Bucov.) coroi, (Transilv.) păduche-de-cal.

CORONÍŢĂ s. cununiţă. (O ~ de flori.)

COROPCÁR s. v. marchitan.

COROIÉTIC adj. v. acvilin, adus, cocârjat, coroiat, curbat, încovoiat.

COROMÂSLA s. art. v. lebăda.

COROSÍV adj., s. (CHIM.) corodant.

COROZÚNE s. v. eroziune.

COROVÁTIC s. v. coada-vacii, jale, lumânare, lumânărică.

CORPORÁL adj. fizic, trupesc. (Sub aspect ~ ...)

CORPOLÉNŢĂ s. (rar) trupeşie. (~ unei persoane.)

CORPOLÉNT adj. 1. solid, trupeş, voinic. (Un om ~.) 2. v. gras.

CORPÁCĂ s. v. batcă.

CORP s. 1. (ANAT.) trup. (Sufletul şi ~ul.) 2. (ANAT.) trunchi, trup. (Omul este alcătuit din cap, gât, ~ şi membre.) 3. v. cadavru. 4. v. cuprins. 5. corp compus v. combinaţie; corp simplu v. element. 6. sub-stanţă. (I-a intrat în ochi un ~ străin.) 7. corp vitros v. umoare vitroasă. 8. corp ceresc v. astru. 9. (MIL.) (înv.) trup. (~ de oaste.) 10. v. corpus.

CORT s. v. umbrelă.

CORRIGÉNDA s. v. erată.

CORPORATÍV adj. v. corporatist.

CORPORÁŢIE s. v. breaslă.

CÓRPUS s. corp. (Un ~ de legi.)

CORPÚSCUL s. v. particulă.

CORPORATÍST adj. corporativ. (Organizare ~ ...)

CÓRSO s. v. promenadă.

CORT s. 1. (înv. şi reg.) şatră, (înv.) sat, sălaş. (Soldaţii dormeau în ~.) 2. (BIS.) cortul mărturiei = tabernacul. (~ la vechii mozaici.)

CORTÉZ adj. v. amabil, atent, curtenitor, drăguţ, galant, gentil.