Ultimele cuvinte cautate: toxidermie străduinţă cicloalcan
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

STILÁT adj. 1. cultivat, rafinat, (fig.) subţire. (Exprimare ~.) 2. manierat, (fig.) rafinat, şlefuit. (Om ~.) 3. ales, distins, fin, rafinat, select, subtil, (fam.) şic, (fig.) subţire. (Un public ~.)

STILÁRE s. cultivare, rafinare, (fig.) cioplire, cizelare, şlefuire. (~ exprimării.)

STILIZÁ vb. 1. a cizela, (rar) a subtiliza, (pop.) a ageri, (fam. fig.) a ciopli, a peria, a pieptăna, (fig.) a şlefui. (A ~ un text literar.) 2. a esenţializa. (A ~ un cap de copil, în pictură.)

STILÉT s. pumnal, (înv. şi pop.) jungher, junghi, (înv. şi reg.) şiş, (înv.) pumnar, (arg.) şuriu. (Lovitură de ~.)

STILIZÁT adj. 1. cizelat, (fig.) şlefuit. (O traducere ~.) 2. esenţializat. (Motiv popular ~.)

STILIZÁRE s. 1. cizelare, (rar) subtilizare, (fam. fig.) pieptănare, (fig.) şlefuire. (Stilizarea unui text literar.) 2. esenţializare. (Stilizare plastică.)

STIMÁT adj. 1. apreciat, considerat, preţuit, respectat, (pop. fig.) văzut, (înv. fig.) vederos. (Un om ~.) 2. cinstit, onorabil, onorat, preţuit, respectabil, respectat, stimabil, venerabil, (înv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.)

STIMÁ vb. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a preţui, a respecta, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (Toţi îl ~ în mod sincer.)

STIMÁBIL adj. cinstit, onorabil, onorat, preţuit, respectabil, respectat, stimat, venerabil, (înv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.)




STILÓU s. toc rezervor, (rar) stilograf. (Scrie cu ~ul.)

STILOGRÁF s. v. stilou, toc rezervor.

STIMULÁ vb. 1. v. excita. 2. v. activa. 3. a îmbia, a îmboldi, a încuraja, a îndemna, (livr.) a emula, a incita. (Aprecierile lui m-au ~ să ...) 4. a impulsiona, a îmboldi, a îndemna. (Îi ~ spre noi realizări.) 5. a îndemna, (grecism înv.) a parachinisi, (fig.) a împinge, (pop. fig.) a înghimpa, a mişca. (Totul îl ~ să procedeze astfel.) 6. a îmbărbăta, a încuraja, a îndemna, a însufleţi, a susţine, (înv.) a insufla, a mângâia, a semeţi. (Cine vă ~ în luptă?)

STÍMUL s. 1. v. excitant. 2. v. imbold.

STIMĂTÓR s. v. admirator.

STÍMĂ s. 1. v. apreciere. 2. v. admiraţie. 3. v. au-toritate.

STIMULÁNT adj. v. stimulativ.

STIMULÁRE s. 1. v. activare. 2. v. activare. 3. v. îm-boldire.

STIMULATÍV adj. 1. stimulant, stimulator. (Factor ~.) 2. emulativ, încurajator, stimulator. (În-trecere cu caracter ~.) 3. antrenant, mobilizator, stimulator. (O acţiune ~.)

STIMULATÓR adj., s. 1. adj. v. stimulativ. 2. s. (BIOL.) stimulator de creştere = substanţă de creştere. 3. adj. emulativ, încurajator, stimulativ. (Întrecere cu caracter ~.) 4. adj. v. mobilizator.

STIMULÁŢIE s. v. activare, excitare, excita-ţie, impulsionare, îmboldire, stimulare.

STIMULÉNT s. 1. (FIZIOL.) excitant, stimul. (~ţi senzoriali.) 2. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, (rar) îmboldire, (reg.) bold, (înv.) năstav, porneală, (grecism înv.) parachinisis, (fig.) mişcare, resort, suport, (înv. şi reg. fig.) strămurare. (~ pentru o acţiune.)

STINDÁRD s. drapel, steag, (livr. şi poetic) flamură, (rar) bandieră, (înv. şi reg.) banderiu, prapur. (~ul unei ţări.)

STINGĂTÓR s. extinctor. (~ de incendii.)

STINGĂTOARE DE LUMÂNĂRI s. v. mucarniţă.

STÍNGE vb. 1. a înăbuşi. (A ~ focul.) 2. v. dispărea. 3. v. înceta. 4. v. muri. 5. (JUR.) a se prescrie, (înv.) a se prescribălui. (Pedeapsa s-a ~.)

STÍNGE vb. v. agoniza, asasina, astâmpăra, calici, calma, domoli, linişti, omorî, potoli, ruina, sărăci, scăpăta, suprima, tempera, ucide.

STÍNGERE s. 1. înăbuşire. (~ unui incendiu. ) 2. dispariţie, încetare. (~ ultimelor zgomote.) 3. v. moarte. 4. v. prescriere.

STINGHEREÁLĂ s. 1. deranjare, incomodare, jenare, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.) 2. jenă, ruşine, sfială, sfiiciune, stânjeneală, stânjenire, (pop.) ruşinare, (înv. şi reg.) ruşinţă, (înv.) stideală, stidinţă, stidire. (Un sentiment de ~.)

STINGHÉR adj. 1. descompletat, desperecheat, disparat. (Un pantof ~.) 2. pustiu, singur. (A rămas ~ pe lume.) 3. izolat, singur, străin. (Se simţea ~ în locul acela.) 4. stingherit, stânjenit. (Se simţea ~ în casa directorului.)

STINGHERÍRE s. deranjare, incomodare, jenare, stinghereală, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.)

 <<   <    137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147    >   >> 
pagina 142 din 191

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii