Dictionar de sinonime
STÚDENIŢĂ s. (BOT.; Arenaria serpyllifolia) (reg.) năsiparniţă, (prin Transilv.) arinariţă.
STUDIÁT adj. v. afectat.
STUDIÓ s. v. atelier.
STUDIÉRE s. 1. învăţare. 2. v. analiză. 3. v. exami-nare.
STÚDIU s. 1. v. învăţare. 2. (înv.) citanie. (~ al istoriei.) 3. v. învăţătură. 4. învăţătură, şcoală. (A plecat la ~.) 5. (la pl.) v. învăţătură. 6. v. ana-liză. 7. v. cercetare. 8. (concr.) lucrare. (Un mic ~ asupra poeziei româneşti.) 9. v. cercetare.
STUF s. (BOT.; Phragmites communis sau australis) papură, pipirig, trestie, (Transilv. şi Maram.) nadă.
STUF s. v. crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, trestie-de-câmp, tufăriş, tufiş.
STUFĂRÍE s. v. stufăriş.
STUFĂRÁIE s. v. stufăriş.
STUFĂRÍŞ s. (BOT.) 1. stufăraie, stufărie. (Mulţime de stuf sau ~.) 2. v. desiş.
STUFÓS adj. tufos, (rar) frunzos. (Un stejar ~.)
STUFÍT s. (CONSTR.) (rar) solomit.
STUPÁI interj. v. marş.
STUP s. v. ştiubéi.
STÚPĂ s. v. buraj, burare.
STUPÁR s. v. apicultor.
STUPĂRÍT s. v. apicultură.
STUPĂRÍE s. 1. v. prisacă. 2. v. apicultură.
STUPEFÁCŢIE s. v. uimire.
STUPEFIÁNT adj., s. 1. adj. v. uimitor. 2. s. drog, halucinogen. (Trafic de ~e.)
STUPÍD adj., s., adv. 1. adj. v. absurd. 2. adj., s. v. prost. 3. adj. v. prostesc. 4. adj. idiot, tâmpit. (O glumă ~.) 5. adv. v. prosteşte.
STUPEFIÁ vb. 1. v. uimi. 2. a năuci, a uimi, a ului. (Vestea aflată l-a ~.)
STUPÍ vb. v. scuipa.
STUPEFIÉRE s. v. uimire.
STUPÉLNIŢĂ s. v. melisă, roiniţă.
STUPEFIÁT adj. 1. v. crucit. 2. v. uimit.
STUPIDITÁTE s. 1. v. prostie. 2. gogomănie, nătângie, neghiobie, nerozie, nesocotinţă, prostie, (rar) netoţie, (înv. şi reg.) nătărăie. (Mare ~ a spus.) 3. dobitocie, idioţenie, idioţie, imbecilitate, inepţie, neghiobie, nerozie, prostie, stupizenie, tâmpenie, (înv.) prostăticie. (Ce e ~ asta?) 4. v. ab-surditate.
STUPINÍŢĂ s. (BOT.; Platanthera bifolia) (reg.) poroinic.
STUPÍNĂ s. v. prisacă.
STUPÍT s. v. salivă, scuipat, scuipătură, spută.