Dictionar de sinonime
CASÁBIL adj. v. casant.
CARUL-ZÂNELOR s. v. arnică, podbal-de-munte.
CARVÁKA s. (FILOZ.) lokayata.
CÁSA s. art. v. gemma, perla.
CASÁ vb. v. fărâma, sfărâma, sparge, zdrobi.
CASÁRE s. v. fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire.
CASÁPNIŢĂ s. v. măcelărie.
CASÁP s. v. măcelar.
CASA CU OGRÁDA s. v. coroana boreală.
CASÁNT adj. casabil, (pop.) spărgăcios, (reg.) spărtigos. (Un obiect ~.)
CASA-COPÍLULUI s. v. placentă.
CÁSĂ s. 1. clădire, construcţie, imobil, zidire, (înv.) ziditură. (O ~ modestă.) 2. v. locuinţă. 3. casa Domnului v. biserică. 4. (FIN.) casă de amanet v. lombard. 5. casă de nebuni v. ospiciu; casă de sănătate = a) v. sanatoriu; b) v. ospiciu. 6. casă de prostituţie = bordel, lupanar, casă de toleranţă, (înv.) tractir; casă de toleranţă v. casă de prostituţie. 7. (TIPOGR.) (rar) caşte. (~ de litere.) 8. cămin, familie, (rar) menaj. (Are ~ grea.) 9. v. dinastie. 10. v. căsnicie.
CASCÁDĂ s. (GEOGR.) cataractă, cădere de apă, (pop.) săritoare, şipot, urlătoare, (reg.) duruitoare, (prin Ban.) burău, (Transilv. şi Maram.) sărită, (prin Ban. şi Transilv.) săritură, (înv.) povornitoare.
CASĂ DE BÁNI s. seif.
CÁSĂ s. v. cameră, coş, încăpere, ladă, odaie, placentă, sicriu.
CASÉTĂ s. 1. cutioară, cutiuţă, (înv. şi reg.) besactea, sicriaş, (Transilv.) şcătuică, şcătulă. 2. casetă video v. videocasetă.
CASCĂ-GÚRĂ s. gură-cască, gură-căscată, (pop.) căscăund. (E un ~.)
CASÍA s. v. scorţişoară.
CASH adj. invar. v. lichid.
CASIÉRĂ s. casieriţă.
CASIÉR s. (Transilv.) sămădău, (înv.) cheltuitor. (~ul face sau încasează plăţile.)
CASIOPÉEA s. art. (ASTRON.) (pop.) mănăstirea (art.), scaunul (art.), tronul (art.). (~ este numele unei constelaţii.)
CASTÁNĂ s. v. pinten.
CÁSNICĂ s. gospodină, (rar) menajeră.
CASOLÉTĂ s. v. afumătoare.
CÁSNIC s. v. bărbat, soţ.
CÁSNIC adj. 1. v. conjugal. 2. domestic, familial, gospodăresc. (Treburi ~.) 3. domestic, menajer. (Aparat de uz ~.)
CASIOPÉIU s. v. luteţiu.
CASIERÍŢĂ s. v. casieră.
CASTITÁTE s. 1. v. inocenţă. 2. v. virginitate.