Dictionar de sinonime
SIMÍT s. v. susan.
SIMINÓC s. v. parpian.
SIMINÓC s. (BOT.; Helichrysum arenarium) (reg.) mărgică.
SIMPATIZÁ vb. a agrea, a-i plăcea. (ÎI ~ pentru însuşirile lui.)
SIMILITÚDINE s. 1. v. potrivire. 2. v. asemănare.
SIMINICHÍE s. (FARM.) senă. (Ceai de ~.)
SIMPLIFICÁ vb. v. schematiza.
SIMPATRIÓT s. v. compatriot, conaţional.
SIMPLICITÁTE s. 1. v. sobrietate. 2. v. simplitate. 3. v. modestie. 4. v. naivitate.
SIMPLIFICÁRE s. (MAT.) reducere, reducţie, (înv.) simplificaţie. (~ unei fracţii.)
SIMPLIFICÁ vb. (MAT.) a reduce, (înv.) a reduţirui, a scurta. (A ~ o fracţie.)
SIMPLÍST adj. dogmatic, mecanic, rigid, schematic. (O interpretare ~.)
SIMPLIFICÁŢIE s. v. reducere, reducţie, sim-plificare.
SIMPLIFICÁT adj. v. schematizat.
SIMPLIFICÁT adj. v. schematic.
SIMPLIFICÁRE s. v. schematizare.
SIMPLITÁTE s. 1. v. uşurinţă. 2. v. sobrietate. 3. simplicitate. (~ expresiei.) 4. v. naturaleţe. 5. v. modestie. 6. v. naivitate.
SÍMPLU adj., s. 1. adj. v. neamestecat. 2. adj. v. gol. 3. adj. (LINGV.) (înv.) prost. (Cuvinte compuse şi cuvinte ~.) 4. adj. neîncărcat. (O ornamentaţie ~.) 5. adj. neîmpodobit, neornat, (înv.) sadea, (invar.) sadetica (invar.). (O fotă ~.) 6. adj. sobru. (Îmbrăcăminte ~.) 7. adj. v. neevoluat. 8. adj. natural, (livr.) frust. (Un aspect ~.) 9. adj. elementar. (Un calcul ~.) 10. adj. elementar, primar, rudimentar. (Noţiuni ~ asupra ...) 11. adj. v. uşor. 12. adj. accesibil, elementar, uşor. (Cunoştinţe cât mai ~ pentru cei mici.) 13. adj. degajat, dezinvolt, firesc, natural, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, spontan, (livr.) nonşalant, (înv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.) 14. adj. familiar, obişnuit. (Stil ~.) 15. adj. modest, umil, (înv. şi pop.) prost, (înv.) prostatic. (De condiţii ~.) 16. adj. modest, neînsemnat, umil. (Un ~ funcţionar de bancă.) 17. adj. v. nepretenţios. 18. adj. modest, sărac, sărăcăcios. (O nuntă ~.) 19. adj., s. v. incult.
SIMPTOMÁTIC adj. v. accidental, caracte-ristic, incidental, întâmplător, ocazio-nal, semnificativ, sporadic.
SIMPTÓM s. (MED.) manifestare, semn. (Are ~e de nebunie.)
SIMPTOMATOLOGÍE s. (MED.) semiologie, semiotică, (înv.) patognomonică, patognomonie.
SIMŢ s. 1. (rar) sens, (înv.) simţire. (~ul văzului, al auzului.) 2. (la pl.) erotism, senzualism, senzualitate, (rar) sexualism, (înv.) simţualism, simţualitate. (O viaţă dominată de ~uri.) 3. instinct. (~ de conservare.) 4. acuitate, aplecare, aptitudine, înclinare, înclinaţie. (Are un profund ~ pentru nuanţe.)
SIMŢ s. v. accepţie, conţinut, însemnare, înţeles, pasiune, semnificaţie, sens, sentiment, simţire, valoare.
SIMŢĂMÂNT s. 1. sentiment, simţire. (Un ~ delicat.) 2. sentiment, (înv.) simţiciune. (Are un ~ ciudat.)
SIMŢÍ vb. 1. a percepe. (A ~ un miros plăcut.) 2. a adulmeca. (L-au ~ câinii.) 3. a avea. (A ~ ameţeli.) 4. a încerca, a trăi. (A ~ un sentiment de jenă.) 5. a anticipa, a intui, a presimţi, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întâmple.) 6. a se repercuta, a se resimţi. (Unele efecte se ~ până la el.)
SIMŢÍBIL adj. v. sensibil, senzitiv, senzorial.
SIMŢIBILITÁTE s. v. sensibilitate.
SIMŢICIÓS adj. v. sensibil, senzitiv, senzo-rial.
SIMŢICIÚNE s. v. sensibilitate, sentiment, simţământ.
SIMŢÍRE s. 1. sentiment, simţământ. (O ~ delicată.) 2. emotivitate, impresionabilitate, sensibilitate. (Artist de o mare ~.) 3. pasiune, sentiment, (livr.) patos, (înv.) simţ. (A cântat cu ~.)