Toate definitiile

VÍŞLĂ s. v. brac, prepelicar.

clădăríe f. (d. cladără). Mold. Legătură de strugurĭ care se atîrnă ca să se păstreze pe ĭarnă. – În Munt. vîslă.

1) vî́slă f., pl. e (vsl. bg. sîrb. veslo). Ramă, lopată de mînat luntrea. Dun. Opacină, lopată maĭ scurtă și maĭ lată cu care pescaru, șezînd la coada uneĭ luntri micĭ (oranițe ș. a.), ține cîrma cînd trage altu la lopețĭ, ĭar cînd e singur, se servește de ĭa [!] și la mînat, și la cîrmit în acelașĭ timp. Mare lopată de băgat și de scos pînea [!] din cuptor. Căuș mare. – Vechĭ vî́nslă.

2) vî́slă f., pl. e (bg. vislo, svislo și sveslo). Munt. Clădărie.