Dictionar de sinonime
COMPUNĂTÓR adj. v. alcătuitor, compo-nent, constituent, constitutiv, formativ.
COMPÚNE vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. al-cătui. 4. v. culege. 5. a alcătui, a constitui, a forma, (rar) a întocmi, (înv.) a înforma, a săvârşi. (Elemente care ~ un ansamblu.) 6. a (se) alcătui, a avea, a consta. (Blocul este ~ din două corpuri.)
COMPÚNERE s. 1. v. creare. 2. (concr.) compoziţie. (Ce ~ aveţi pentru astăzi?) 3. v. redactare. 4. v. cu-les. 5. v. formaţie.
COMPÚS adj., s. (CHIM.) 1. adj. combinat. (Sub-stanţă ~.) 2. s. v. combinaţie. 3. s. compus hete-rociclic = heterociclu.
COMPÚT s. v. aritmetică, calcul, socoteală.
COMÚN adj. 1. v. general. 2. (GRAM.) (ieşit din uz) apelativ. (Substantiv ~.) 3. v. obişnuit. (Un om ~.) 4. mediocru, mijlociu, potrivit. (Un elev ~.) 5. grosolan, ordinar. (Pânză ~.) 6. v. banal. 7. banal, neoriginal, (fig.) ieftin. (Un procedeu stilistic ~.) 8. v. prozaic. 9. banal, neînsemnat, obişnuit, sărac. (Viaţa pictorului a fost uimitor de ~.) 10. banal, obişnuit, ordinar, (înv.) prost, prostesc. (În lucruri ~ voi vedeţi numai minuni.)
COMPÚTER s. ordinator, calculator electronic.
COMUNICÁ vb. 1. a anunţa, a informa, a încunoştinţa, a înştiinţa, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilv. şi Ban.) a ştirici. (Vă ~ că trebuie să fiţi prezenţi.) 2. v. anunţa. 3. v. transmite. 4. v. declara.
COMUNICÁ vb. v. cumineca, împărtăşi.
COMUNICÁRE s. 1. v. anunţare. 2. (concr.) anunţ, aviz, încunoştinţare, înştiinţare, mesaj. (Am primit acasă o ~.) 3. (concr.) informaţie, ştire, veste. (O ~ de mare importanţă.) 4. v. transmitere. 5. v. declaraţie.
COMUNICATIVITÁTE s. v. sociabilitate.
COMUNICATÍV adj. v. sociabil.
COMUNICÁŢIE s. 1. legătură. (S-a restabilit ~ între cele două oraşe.) 2. comunicaţii de masă v. mass-media.
COMUNÍSM s. (POL.) 1. bolşevism. 2. comunism utopic = socialism utopic.
COMUNÍST s., adj. (POL.) bolşevic, pecerist.
COMUNITÁTE s. 1. v. colectivitate. 2. comunitate etnică v. etnie.
COMUNIZÁRE s. (POL.) bolşevizare.
COMUNIZÁ vb. (POL.) a (se) bolşeviza.
COMUTATÓR s. v. întrerupător.
COMUTÁRE s. v. comutaţie.
COMUTÁŢIE s. comutare.
CON s. 1. (GEOGR.) con de dejecţie = agestru. 2. (BOT.) (pop.) pară, (reg.) cocean, cucuruz, păpuşoi. (~ de brad.) 3. (BOT.) con vegetativ = vârf vegetativ. 4. con pirometric v. pirometru ceramic; con Seger v. pirometru ceramic.
CONABÍU adj. v. purpuriu, vişiniu.
CONÁC s. curte. (S-a dus la ~ul boieresc.)
CONAŢIONÁL s. v. compatriot.
CONÁC s. v. beilic, bivuac, popas, poştă, tabără.
CONĂCÁR s. v. colăcar.
CONĂCĂRÍE s. v. colăcărie, oraţie.
CONĂCÍ vb. v. adăposti, găzdui, mânea, opri, poposi, primi, trage.
CONCÁV adj. v. scobit.