![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeSÂN-GEROÁSĂ s. v. ruşuliţă. SÂNGERÓS adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. înverşunat. 3. adj. v. îngrozitor. SÂNGI s. v. asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere. SÂNGINÉL s. v. sânger. SÂNIŞÓR s. pieptişor, pieptuleţ, pieptuţ, sânuleţ, ţâţişoară, (pop.) ţâţucă. SÂNIŞÓR s. v. golfuleţ. SÂNGIÓS adj. v. irascibil, iritabil, însângerat, nervos, sângerat, supărăcios. SÂNT adj. v. bisericesc, ceresc, divin, dumnezeiesc, religios. SÂNT s., adj. v. sfânt. SÂNTUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providenţă, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul. SÂNTULÉŢ s. v. sfinţişor, sfântuleţ. SÂNŢÉNIE s. v. sfinţenie. SÂNZIÁNĂ s. 1. (la pl.) v. drăgaică. 2. (BOT.; Galium verum) drăgaică, (reg.) sâmiană, sânzănioară, smântânică, floarea-lui-Sântion. 3. v. răcuină. 4. (BOT.) sânziană albă (Galium mollugo) = drăgaică, (reg.) beteala-reginei. 5. (BOT.) sânziene-de-grădină (Solidago canadensis) = (reg.) drăgaică, sălcioară, năvalnicul-ăl-mare; sânziene-de-pădure (Asperula odorata) = vinariţă, (reg.) mama-pădurii. SÂNULÉŢ s. v. sânişor. SÂNZĂNIOÁRĂ s. v. drăgaică, sânziană. SÂRBEÁSCA s. art. v. sârbă. SÂNZIÁNĂ s. v. creţuşcă. SÂRB adj. v. sârbesc. SÂRBĂ s. (reg.) sârbeasca (art.), sârbsca (art.). (Joacă o ~.) SÂRBÉSC adj. v. slavon, slavonesc. SÂRBÉŞTE adv. v. slavoneşte. SÂNZIÉNE s. pl. v. iele. SÂRBÉSC adj. sârb. SÂRBSCA s. art. v. sârbă. SÂRG s. bunăvoinţă, râvnă, silinţă, zel, (înv.) proeresis. (Arăta destul ~, dar nu putea realiza nimic.) SÂRG s. v. hărnicie, râvnă, silinţă, sârguinţă, strădanie, străduinţă, vrednicie, zel. SÂRGUÍ vb. v. canoni, căzni, chinui, forţa, frământa, grăbi, iuţi, munci, necăji, osteni, sforţa, sili, strădui, trudi, zbate, zbuciuma, zori. SÂRGUINCIÓS adj. 1. v. harnic. 2. v. perseverent. SÂRGUIÁLĂ s. v. grabă, urgenţă, zor. SÂRGUÍNŢĂ s. 1. v. hărnicie. 2. v. perseverenţă. 3. ardoare, râvnă, străduinţă, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduinţă, osârduire, osârduitură, protimie. (~ lui era demnă de admirat.) |