![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeSPERMATÍST s. v. animaliculist. SPERMATOFÍTĂ s. v. fanerogamă. SPETEÁLĂ s. v. platcă. SPETEÁZĂ s. 1. v. spătar. 2. v. bată. 3. (TEHN.) chingă, scândură, stinghie, (pop.) blană. (~ la războiul de ţesut.) 4. (la pl.) v. aripi. 5. (TEHN.) (reg.) chingă, curmeziş, fălce. 6. stinghie. (~ la fundul carului, al căruţei.) 7. (TEHN.) (reg.) băţ, blană, brăţară, carfă, fus, fustel, gratie, lopăţică, spiţă, stic, sul, şuştor. (~la loitrele căruţei.) 8. (TEHN.) lopătică, pop, stinghie. (La cârceiele carului se află o ~.) 9. (TEHN.) bulfeu, cruce, stinghie, (pop.) scăluş, (Transilv., Ban., şi Olt.) fiulare, (Olt.) jiglă, (prin Mold.) lopăţică, (Ban.) remeneacă, (Transilv.) scândurică. (~ la jug.) 10. (TEHN.) (reg.) brăcinar, chingă, mână. (~ la coarnele plugului.) 11. (TEHN.) braţ, crac, margine, mână, mâner, pervaz, (reg.) condac, cotoi. (~ la ferăstrău.) 12. (TEHN.) braţ, chingă, coardă, stinghie, (pop.) curmeziş. (~ la podul ori la scara coşului morii de vânt.) 13. (TEHN.) aripă, săgeată. (~ la roata morii de vânt.) 14. (TEHN.) (reg.) resteu. (~ la roata morii de apă.) 15. (TEHN.) aripă, cruce, (reg.) crucişă, cumpănă, fofelniţă, răscruce. (~ la vârtelniţă.) SPETEÁLĂ s. (MED. VET.) (înv.) spetire, spetitură. (Calul suferă de ~.) SPETEJOÁRĂ s. v. obligeană. SPETÍ vb. a deşela, a istovi, (Munt. şi Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.) SPETEGIOÁRĂ s. v. iris, stânjen de baltă, stânjenel, stânjen galben. SPETEÁZĂ s. v. iris, obligeană, otic, papură, rugină, săbiuţă, stânjen, stânjen de baltă, stânjenel, stânjen galben. SPÉTE s. pl. v. greabăn. SPETÍRE s. deşelare, istovire, (Munt. şi Transilv.) dăulare. (~ unui cal.) SPETÍRE s. v. speteală. SPÉTIE s. v. papură. SPETITÚRĂ s. v. speteală. SPÉŢĂ s. 1. specie. (~ umană.) 2. v. categorie. 3. v. tip. SPETÍT adj. deşelat, istovit, (reg.) tărniţat, (Munt. şi Transilv.) dăulat. (Cal ~.) SPÉŢĂ s. v. acţiune, cauză, judecată, proces. SPÉŢIE s. v. operaţie. SPICÁT adj. v. cărunt, înspicat, sur. SPÍCHER s. v. crainic. SPÍCHERIŢĂ s. v. crainică. SPICUÍ vb. v. înspica. SPÍCUL s. v. lance, spiculeţ, spicuşor, suliţă. SPICHINÁT s. v. lavandă, levănţică. SPÉZE s. pl. v. cheltuială. SPIC s. v. creastă, creştet, culme, pisc, vârf. SPICULÉŢ s. (BOT.) spicuşor, (rar) spicul, (reg.) spicurel, spicuşel, spicuţ. (~ de grâu.) SPICURÉL s. v. spiculeţ, spicuşor. SPICULÉŢE s. pl. v. granat, spilcuţă. SPICUŞÓR s. v. spiculeţ. |