Dictionar de sinonime
SPÓNGIE s. (ZOOL.; Spongia officinalis) burete.
SPONGIÉR s. (ZOOL.; Spongiaria) burete-de-mare.
SPOR s. 1. adaos, supliment. (~ la salariu.) 2. v. majorare. 3. randament. (Nu avea ~ la lucru.)
SPOR s. v. abundenţă, belşug, beneficiu, bogăţie, bunăstare, câştig, îmbelşugare, îndestulare, prisos, profit, prosperitate, venit.
SPORADICÉŞTE adv. v. izolat, răzleţ, sporadic.
SPORÍ vb. 1. v. mări. 2. a mări, a multiplica, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 3. v. înmulţi. 4. v. extinde. 5. v. creşte. 6. v. îndesi. 7. v. majora. 8. a creşte, a (se) mări, a (se) ridica. (A ~ nivelul de trai.) 9. v. intensifica. 10. a creşte, a (se) îndârji, a (se) înteţi, (fig.) a (se) ascuţi. (Lupta ~ în intensitate.) 11. v. adânci.
SPORÁDIC adj., adv. 1. adj. v. întâmplător. 2. adj. v. izolat. 3. adv. izolat, răzleţ, (înv.) sporadiceşte. (Apare ~.)
SPORÍ vb. v. ajuta, avansa, dezvolta, evolua, flecări, folosi, grăbi, iuţi, înainta, îndruga, pălăvrăgi, prii, progresa, propăşi, sporovăi, trăncăni, zori.
SPORÍRE s. 1. v. mărire. 2. mărire, multiplicare, (livr.) augmentare. (~ unei cantităţi de câteva ori.) 3. v. înmulţire. 4. v. extindere. 5. creştere, mărire, (livr.) argumentare. (~ fondului de rul-ment.) 6. v. majorare. 7. creştere, mărire, ridicare. (~ nivelului de trai.) 8. v. intensificare.
SPORÍŞ s. (BOT.; Verbena officinalis) verbină, (reg.) măturiţă, spornic, veronică.
SPORIULCÁSEI s. v. scaiul-dracului.
SPORÍŞ s. v. costrei, troscot.
SPORÍT adj. 1. v. mărit. 2. crescut, mărit, ridicat. (Cantităţi ~ de mărfuri.) 3. v. extins. 4. v. majorat. 5. v. amplificat.
SPÓRNIC adj. v. abundent, activ, bogat, bun, fecund, fertil, gras, harnic, îmbelşugat, îndestulat, mare, mănos, muncitor, neobosit, neostenit, productiv, roditor, rodnic, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
SPÓRNIC s. v. sporiş, verbină.
SPÓRNIC adj. economicos. (O mâncare ~.)
SPOROVĂÍ vb. v. flecări.
SPOROVĂIÁLĂ s. v. flecăreală.
SPOROVĂÍRE s. v. flecăreală.
SPOROVĂÍT s. v. flecăreală.
SPÓRNIC s., adj. v. clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
SPORT s. sportul alb v. tenis; sportul cu balonul oval v. rugbi; sportul cu balonul rotund v. fotbal; sportul cu mănuşi v. box; sportul rege v. fotbal.
SPORTÍV s. (englezism) sportsman.
SPORTIVITÁTE s. (englezism) fairplay. (Jucătorul a manifestat o remarcabilă ~.)
SPORTSMÁN s. v. sportiv.
SPOVÁDĂ s. v. mărturisire, spovedanie, spovedire.
SPOVEDÁNIE s. 1. (BIS.) mărturisire, spovedire, (înv. şi pop.) spovadă, (înv. şi reg.) spovedeală, (înv.) mărturisitură. (~ făcută preotului.) 2. confesiune, confidenţă, destăinuire, dezvăluire, mărturisire, (rar) sincerităţi (pl.). (I-a făcut prietenului unele ~.)
SPOVEDÍ vb. 1. (BIS.) a (se) mărturisi, (înv. şi reg.) a (se) griji, (înv.) a (se) duhovnici. (S-a ~ preotului.) 2. a se confesa, a se destăinui, a se mărturisi, (livr.) a se confia, (înv. şi pop.) a se dezveli. (S-a ~ unui prieten.) 3. a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăşi, a încredinţa, a mărturisi, a revela, a spune, (livr.) a confia, (înv. şi pop.) a dezveli, (reg.) a deveghea, (înv.) a propovădui. (I-a ~ marele său secret.)
SPOVEDEÁLĂ s. v. mărturisire, spovedanie, spovedire.
SPOVEDÍT adj. (BIS.) (înv. şi reg.) curat. (Credin-cios ~.)