Dictionar de sinonime
TRASÁRE s. 1. ducere, tragere. (~ unei linii.) 2. (fig.) jalonare. (~ etapelor principale ale unei acţiuni.) 3. v. schiţare. 4. arătare, indicare. (~ căii de urmat.) 5. dare. (~ unei directive.)
TRASATÓR s. v. trasor.
TRASÉU s. 1. v. rută. 2. v. linie. 3. v. traiectorie.
TRASÓR s. 1. trasator. (~ pentru trasarea liniilor.) 2. (FIZ.) atom marcat, indicator radioactiv.
TRATÁ vb. 1. a lua. (L-a ~ cu binele.) 2. v. ospăta. 3. (MED.) a (se) căuta, a (se) îngriji, (pop. şi fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astmă.) 4. v. parla-menta. 5. v. negocia. 6. v. dezbate. 7. a aborda, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)
TRATARISÍ vb. v. cinsti, dezbate, discuta, ospăta, servi, trata.
TRATÁRE s. v. îngrijire, tratament.
TRATÁRE s. 1. v. ospătare. 2. v. dezbatere.
TRATAMÉNT s. 1. (MED.) terapie, terapeutică. (~ intensiv al unei boli.) 2. v. îngrijire. 3. v. medicaţie. 4. (FON.) modificare, prefacere, v. transformare.
TRÁTĂ s. v. poliţă.
TRATÁŢIE s. v. negocieri, tratative.
TRATATÍVE s. pl. (POL.) negocieri (pl.), (înv.) trataţie. (S-au purtat ~ pentru încheierea unui tratat.)
TRÁUMĂ s. v. traumatism.
TRAUMATÍSM s. (MED.) traumă. (A suferit un ~.)
TRAVÁLIU s. v. activitate, caznă, chin, efort, forţare, îndeletnicire, lucru, lucru mecanic, muncă, ocupaţie, osteneală, preocupare, sforţare, silinţă, strădanie, străduinţă, treabă, trudă, zbatere.
TRAVERSÁ vb. 1. a trece. (A ~ strada, oceanul etc.) 2. v. străbate.
TRAVÉRSĂ s. 1. (Transilv. şi Ban.) şlip, şliper. (~ de cale ferată.) 2. preş. (~ pusă peste un covor.)
TRAVERSÁRE s. 1. trecere. (~ străzii.) 2. v. stră-batere.
TRĂDÁ vb. 1. a-şi vinde, (înv.) a-şi haini, a-şi prodosi. (Şi-a ~ patria.) 2. v. înşela. 3. v. autodemasca. 4. (fig.) a-şi descoperi, (pop. fig.) a-şi dezveli. (A-şi ~ intenţiile.) 5. v. denota.
TRAVESTÍT adj., adv. 1. adj. v. deghizat. 2. adv. v. deghizat.
TRAVESTÍRE s. v. deghizare.
TRAVERSÍNĂ s. (MAR.) semitraversă. (~ unei nave.)
TRAVESTÍ vb. v. deghiza.
TRĂDÁRE s. 1. vânzare, (înv.) prodiţie, prodosie. (~ de patrie.) 2. (înv.) hainie, hainlâc, predanie. (Condamnat pentru ~.) 3. v. înşelare. 4. v. au-todemascare.
TRĂDÁ vb. v. preda.
TRĂDĂTÓR adj., s. 1. adj., s. vânzător,(înv.) proditor, prodot. (~ de patrie.) 2. s. iudă, vânzător. (Eşti un ~, amice!) 3. adj. (înv.) hain. (Exista printre ei un om ~.)
TRĂDĂTÓR adj. v. adulter, infidel, necredincios, nefidel.
TRĂDÁRE s. v. adulter, infidelitate, înşelă-ciune, necredinţă.
TRĂDÁT adj., s. înşelat, (fam. fig.) încornorat. (~ în căsnicie.)
TRĂGÁCI s., adj. 1. s. (rar) trăgător. (~ la o armă de foc.) 2. s. v. ţintaş. *3. adj. trăgător. (Vite ~, adică de povară.)