Dictionar de sinonime

TRANSLÁTOR s. interpret, tălmaci, traducător, (înv.) dragoman, tergiman. (A vorbi cu cineva prin ~.)

TRANSMÍTE vb. 1. a comunica, a spune, a zice, (înv.) a parastisi, (fig.) a servi. (I-am ~ tot ce mi-ai spus; le-a ~ ultimele noutăţi.) 2. a prezenta. (Îţi ~ salutările lui.) 3. a-i duce. (A-i ~ salutări de la ...) 4. v. înmâna. 5. v. preda. 6. v. împărtăşi. 7. v. anunţa. 8. a da, a trece, (fam.) a pasa. (~ scrisoarea din mână în mână.) 9. a purta, a trece. (~ paharul din mână în mână.) 10. v. transfera. 11. a trece. (Maladia s-a ~ de la unul la altul.) 12. v. răspândi. 13. v. propaga. 14. v. emite.

TRANSMÍTERE s. 1. comunicare, trimitere. (~ unor veşti.) 2. v. înmânare. 3. v. predare. 4. v. îm-părtăşire. 5. trecere, (fam.) pasare. (~ scrisorii din mână în mână.) 6. v. transmisiune. 7. v. răspân-dire. 8. (FIZ.) emitere. (~ unui program radiofonic.) 9. transmisiune. (Curea de ~; ~ radiaţiilor.)

TRANSMIŢĂTÓR adj. emiţător.

TRANSMUTÁRE s. v. transmutaţie.

TRANSMUTÁŢIE s. transmutare.

TRANSNAŢIONÁL adj. supranaţional. (Bancă ~.)

TRANSPARÉNT adj. 1. clar, străveziu. (O lentilă ~.) 2. v. vaporos. 3. v. rar. 4. v. limpede.

TRANSPARÉNT adj. v. clar, desluşit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat.

TRANSPARÉNŢĂ s. v. claritate, inteligibilitate, limpezeală, limpezime.

TRANSPARÉNŢĂ s. 1. claritate. (~ a unei lentile.) 2. diafanitate, (rar) străvezime, transpariţiune, (înv.) prevedere, străvedere. (~ unui material textil.) 3. v. limpezime. 4. (POL.) glasnost.

TRANSPIRÁ vb. v. afla, auzi.

TRANSPARIŢIÚNE s. v. diafanitate, transparenţă.

TRANSPĂREÁ vb. v. întrevedea.

TRANSPERÁNT s. v. stor.

TRANSPIRÁ vb. a asuda, a (se) înnăduşi, a năduşi. A ~ din cauza căldurii.)

TRANSPIRÁT adj. asudat, înnăduşit, năduşit, ud, (prin Olt.) năboit. (Om foarte ~ din cauza căldurii.)

TRANSPIRÁŢIE s. apă, înnăduşeală, năduşeală, sudoare, (rar) sudaţie, (reg.) asud, năbuşeală, năduf. (E plin de ~ din cauza efortului.)

TRANSPLÁNT s. 1. v. transplantare. 2. (concr.) grefă, grefon. (~ul se grefează pacientului.)

TRANSPLANTÁ vb. 1. v. planta. 2. v. replanta. 3. v. grefa. 4. a adapta, a împământeni. (~ o instituţie, un obicei.)

TRANSPLANTÁRE s. 1. v. plantare. 2. v. replantare. 3. (MED.) grefare, grefă, transplant. (~ unui organ.)

TRANSPLANTÁT adj. 1. v. plantat. 2. (MED.) grefat. (Organ ~.)

TRANSPLANTÁŢIE s. v. plantare, plantat, punere, pus, răsădire, răsădit, sădire, sădit, transplantare.

TRANSPÓRT s. 1. v. cărat. 2. cărătură. (A făcut un prim ~.) 3. (FIZ.) transmisiune. (~ul energiei electromagnetice.)

TRANSPORTÁBIL adj. 1. portabil, portativ, (înv.) purtăreţ. (Obiect ~.) 2. v. deplasabil.

TRANSPORTÁRE s. v. cărat.

TRANSPORTÁ vb. 1. v. căra. 2. a duce, a lua. (Maşina ne-a ~ până la ...) 3. v. duce.

TRANSPOZÍŢIE s. v. transpunere.

TRANSPORTATÓR s. v. raportor.

TRANSPORTÓR adj., s. 1. adj. v. purtător. 2. s. (TEHN.) transportor-melc = şnec.