Dictionar de sinonime

COCIÓRVA s. art. v. gemma, perla.

COCIÓC s. v. insulă plutitoare, ostrov, plaur, plavie.

CÓCIŞ s. v. birjar, surugiu, vizitiu.

COCIÓRVĂ s. (reg.) ojog, (Transilv. şi Ban.) drâglu, (prin Transilv.) jeruitor, (Transilv.) piscălău. (~ de scos jarul din cuptorul de pâine.)

COCÂRJÁT adj. 1. v. adus. 2. v. coroiat.

COCÂRJÁ vb. v. gârbovi.

COCÂRLĂ s. v. cujbă.

COCÂRŢEÁLĂ s. v. cocârlă, schimbătoare.

COCÂRLĂ s. I. (BOT.; Marasmius scorodonius) (reg.) bureciori (pl.), ciocârţi (pl.), ciuciulaşi (pl.), ciuciuleţi (pl.), bureţi-de-iarbă (pl.), bureţi-de-pajişte (pl.). II. 1. v. schimbătoare. 2. (reg.) mănunchi, mâner, picior. (~ la coporâia coasei.) 3. (TEHN.) crivală, manivelă, (reg.) coacă, vârtej. (~ la joagăr.) 4. v. crivac.

COCLEÁLĂ s. patină, (pop. şi fam.) verzitură. (~ pe suprafaţa unui obiect de cupru.)

COCLÍ vb. v. oxida, rugini.

COCLÉŢ s. 1. (TEHN.) (reg.) ostreţ. (~ la războiul de ţesut.) 2. (TEHN.; la pl.) plasa iţelor, (reg.) ostreţe (pl.). (~i la războiul de ţesut.) 3. (CONSTR.) (reg.) scaun. (~ la căpriorii unor case.)

CÓCO s. v. excrement, fecale.

COCLÍRE s. v. oxidare, oxidaţie, ruginire.

COCOLÍT adj. v. încotoşmănat, înfofolit.

COCOLÍRE s. v. alintare.

COCOLÍ vb. v. încotoşmăna, înfofoli.

COCOLÍ vb. v. alinta.

COCOÁŞĂ s. (MED.) cifoză, gibozitate, (pop.) gheb, (Transilv. şi Ban.) pup, (Transilv.) pupui.

COCOÁRĂ s. v. narcisă.

COCLÍT adj. v. oxidat, ruginit.

COCOLÍT adj. v. alintat.

COCOLÓŞ s. 1. v. bulgăre. 2. v. bulz. 3. v. ghemotoc.

COCOLOŞÍ vb. v. muşamaliza.

COCÓN s. v. băiat, copil, fecior, fiu, nou-născut, prunc, sugaci, sugar, tânăr.

COCÓN s. v. gogoaşă.

COCOLOŞÍRE s. v. muşamalizare.

COCOLOŞÍ vb. v. boţi, încotoşmăna, înfofoli, mototoli, şifona.

COCOLOŞEÁLĂ s. v. muşamalizare.

COCONÍE s. v. copilărie, pruncie.