Dictionar de sinonime
COADĂ-FĂLOÁSĂ s. v. codobatură, prundar, prundaş.
COAFÁ vb. (rar) a (se) friza, a (se) pieptăna. (Şi-a ~ părul.)
COAFÁRE s. coafat. (ă părului.)
COAFÁT adj. (rar) frizat, pieptănat. (Păr ~; per-soană ~.)
COÁGUL s. v. cheag.
COAFÁT s. v. coafare.
COAFÚRĂ s. freză, frizură, pieptănătură, tunsoare, (Ban.) cofârţă. (O ~ la modă.)
COAGULÁ vb. 1. v. închega. 2. v. prinde. 3. v. slei.
COAGULÁNT adj. (rar) închegător. (Agent ~.)
COAGULÁRE s 1. v. închegare. 2. v. prindere. 3. v. sleire.
COAIELE-PÓPII s. pl. v. clocotici, clocotiş, spânz.
COAGULÁT adj. 1. v. închegat. 2. v. prins. 3. v. sleit.
COÁJĂ s. 1. (BOT.) scoarţă. (~ unui trunchi de arbore.) 2. v. tegument. 3. v. găoace. 4. v. crustă. 5. (MED.) crustă, pojghiţă, (pop.) zgaibă, (reg.) scoarţă, zgancă. (~ la o rană.)
COALIZÁ vb. a se uni. (S-au ~ împotriva duşma-nului comun.)
COÁJĂ s. v. portmoneu, portofel.
COALÍŢIE s. (MIL., POL.) alianţă. (O mare ~ de partide.)
COÁMĂ s. 1. v. creastă. 2. (CONSTR.) creastă, culme, (reg.) comană, coroană, laţ, samară, slimnă. (ă acoperişului unei case.) 3. muchie. (~ la un zid.)
COÁPSĂ s. (ANAT.) 1. coxă, (~ a omului.) 2. (înv. şi reg.) arm, (reg.) copan, moişte, ţâmp, (Ban.) chiciu. (~ de animal.) 3. v. but. 4. (impr.) pulpă. (Avea ~ele foarte dezvoltate.)
COARDA-IÉLELOR s. v. silnic.
COÁRBĂ s. (TEHN.) 1. (reg.) curbină, sucală. (~ a dulgherului.) 2. (reg.) colătău, mănunchi, mănuşă. (~ la sucala de depănat.)
COÁNĂ s. (ANAT.) nară internă.
COÁRDĂ s. 1. (MUZ.) strună. (~ a unei viori.) 2. (TEHN.) sfoară, strună. (~ a ferăstrăului.) 3. (prin Mold. şi Olt.) săgeată. (~ a unui arc de vânătoare.) 4. (TEHN.) arc. (~ la un mecanism.) 5. (TEHN.) (reg.) crac, punte. (~ la compasul dogarului.) 6. (reg.) coadă, rână, strună. (~ la crâsnicul de pescuit.) 7. (TEHN.) (reg.) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină. (~ la proţapul saniei.) 8. v. braţ. 9. (BOT.) viţă. (Buciumul de vie are mai multe ~e.) 10. (ANAT.) coardă dorsală v. notocordă.
COÁRDĂ s. v. crucea dinapoi, spadă.
COÁRNE s. pl. (TEHN.) (reg.) crăcană, iapă. (Ţine de coarnele plugului.)
COÁSĂ s. v. săbiuţă.
COÁSE vb. 1. v. cârpi. 2. a pune. (I-a ~ un petic la pantaloni.) 3. v. broda.
COÁSĂ s. cosire, cosit. (Merge la prima ~ a fânului.)
COÁSA s. art. v. cefeu.
COARNE-DE-MÁRE s. pl. v. roşcovă.
COASTA-DRÁCULUI s. v. sparanghel.