Toate definitiile
ACVARÍST, -Ă, acvariști, -ste, s. m. și f. Persoană care crește pești în acvariu. – Acvariu + suf. -ist. Cf. germ. Aquarist.
ACVANAÚTIC, -Ă, acvanautici, -ce, adj. De acvanaut. [Pr.: -na-u-] – Din fr. aquanautique.
ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și f. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [Pr.: -na-ut] – Din fr. aquanaute.
ACVACULTÚRĂ s. f. Maricultură. – Din fr. aquaculture.
ACUZATÍV, acuzative, s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.
ACUPRESÚRĂ s. f. (Med.) Metodă terapeutică ce constă în presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită; presupunctură. – Din germ. Akupressor.
ACUMULATÍV, -Ă, acumulativi, -e, adj. (Rar) Care acumulează. – Din fr. accumulatif.
ACUMULÁT, -Ă, acumulați, -te, adj. Care este strâns, adunat (în timp). – V. acumula.
ACTIVIZATÓR, -OÁRE, activizatori, -oare, adj. Care activizează. – Activiza + suf. -tor.
ACROMATIZÁRE, acromatizări, s. f. Acțiunea de a acromatiza și rezultatul ei. – V. acromatiza.
ACRIMONIÓS, -OÁSĂ, acrimonioși, -oase, adj. (Livr.) Care denotă acrimonie, plin de ironie; sarcastic. Limbaj acrimonios. [Pr.: -ni-os] – Din fr. acrimonieux.
ACRIMONÍE s. f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. – Din fr. acrimonie.
ACRÍLIC, -Ă, acrilici, -ce, adj. 1. (Chim.; în sintagma) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înțepător obținut prin oxidarea acroleinei și folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. (Despre produse industriale) Care este obținut cu ajutorul derivaților acidului acrilic (1). Fibră acrilică. – Din fr. acrylique.
ACREDITÁNT, -Ă, acreditanți, -te, adj. (Rar) Care acreditează. – Acredita + suf. -ant.
ACOMERCIÁL, -Ă, acomerciali, -e, adj. (Despre atitudini, manifestări) Care este lipsit de spirit comercial. [Pr.: -ci-al] – A5- + comercial.
ACNEIFÓRM, -Ă, acneiformi, -e, adj. (Med.) Care are aspect de acnee; ca o acnee. [Pr.: -ne-i-] – Din fr. acnéiforme.
ACLIMATIZÁT, -Ă, aclimatizați, -te, adj. Care este adaptat la un mediu nou. – V. aclimatiza.
ACIUÁT, -Ă, aciuați, -te, adj. (Pop.) Pripășit. [Pr.: -ciu-at] – V. aciua.
ACIDIFICÁ, acidífic, vb. I. Tranz. și refl. A (se) transforma în acid. – După fr. acidifier.
ACHIZITÍV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziție. – Din fr. acquisitif.
ACETOFÁN s. n. Folie transparentă folosită ca suport pentru desenele animate. – Din fr. acétophane.
ACETILACÉTIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid acetilacetic = acid instabil care se descompune în acetonă și bioxid de carbon. – Din fr. acétylacétique.
ACERATHÉRIUM s. m. v. acerateriu.
ACÉLAȘI, ACÉEAȘI, acéiași, acéleași, pron. dem., adj. dem. (Care este) tot acela, chiar acela; (care este) tot la fel ca mai înainte. [Gen.-dat. sg.: aceluiași, aceleiași, gen.-dat. pl.: acelorași] – Acela1 + și.
ACCEPTÓR, acceptori, s. m. (Fiz.) Atom trivalent care, introdus într-un semiconductor, primește electroni de la un atom din rețeaua cristalină a acestuia. – Din fr. accepteur.
ACCÉDE, accéd, vb. III. (Livr.) Intranz. A avea acces (1), a ajunge la ceva, undeva. – Din fr. accéder.
ACAUSTOBIOLÍTIC, -Ă, acaustobiolitici, -ce, adj. (Geol.) Referitor la acaustobiolite. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolitique.
A CAPPÉLLA adv., adj. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental. – Loc. it.
ABȚIGUÍ, abțiguiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Refl. A se îmbăta. 2. Tranz. A da (cuiva) o bătaie (ușoară). ♦ Fig. A face (cuiva) un rău. 3. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p. ext. a falsifica. – Et. nec.
ABSTRACTIZÁNT, -Ă, abstractizanți, -te, adj. Care abstractizează. – Abstractiza + suf. -ant.