Dictionar de sinonime
CONVENŢIONALITÁTE s. convenţionalism.
CONVERGÉNTĂ adj. (MAT.) sumabilă. (Serie ~.)
CONVENIÉNŢĂ s. (mai ales la pl.) uzanţă. (Trebuie să se supună ~elor.)
CONVÉX adj. bombat. (Lentilă ~.)
CONVENŢIONALÍSM s. v. convenţionalitate.
CONVERSÁ vb. v. discuta.
CONVERSÁŢIE s. v. discuţie.
CONVICŢIÚNE s. v. certitudine, concepţie, convingere, credinţă, gând, idee, încredinţare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranţă, vedere, viziune.
CONVIEŢUÍ vb. v. coabita.
CONVIEŢUÍRE s. v. coabitare.
CONVINGĂTÓR adj. concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (înv.) înduplecător. (O dovadă ~ oare; un exemplu ~.)
CONVÍNGE vb. 1. a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (înv.) a îndemna, a pleca. (L-a ~ să vină.) 2. a (se) asigura, a (se) încredinţa, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi. (Voia să se ~ cu ochii lui.) 3. a se încredinţa, (fig.) a se pătrunde. (S-a ~ de însemnătatea sfatului primit.)
CONVÍNGERE s. 1. (livr.) persuasiune. (Putere de ~.) 2. certitudine, credinţă, încredinţare, sentiment, siguranţă, (livr.) convicţiune. (Am ~ că aşa se va întâmpla.) 3. v. concepţie.
CONVÍV s. v. comesean.
CONVÍNS adj. 1. v. răspicat. 2. încredinţat, sigur. (Era ~ că îl va înţelege.)
CONVOCÁ vb. 1. a ţine (A ~ o şedinţă.) 2. v. chema. 3. a aduna, a întruni, a reuni, a strânge. (I-a ~ pe toţi ai săi.)
CONVOCÁRE s. 1. v. chemare. 2. adunare, întrunire, reunire, strângere. (~ oamenilor la o şedinţă.)
CONVÓI s. 1. coloană, lanţ, rând, şir, (reg.) trâmbă (Un ~ de care.) 2. v. procesiune.
CONVULSÁ vb. v. convulsiona.
CONVORBÍ vb. v. conversa, dialoga, discuta, vorbi.
CONVORBÍRE s. v. discuţie.
CONVORBITÓR s. v. interlocutor.
CONVÚLSIE s. (MED.) spasm, (înv.) săltătoare, strânsoare. (~ la epileptici.)
CONVULSÍV adj. spasmodic, spastic. (Tremur ~.)
CONVULSIONÁ vb. (MED.) (livr.) a se convulsa.
COOPERATIVIZÁRE s. (ieşit din uz) colectivizare.
COOPERATIVIZÁ vb. (ieşit din uz) a (se) colectiviza.
COOPERÁ vb. v. colabora.
COOPERÁRE s. v. colaborare.
COOPTÁ vb. a primi. (L-a ~ în rândul membrilor asociaţiei.)