Dictionar de sinonime
COOPTÁRE s. primire. (~ cuiva în asociaţie.)
COOPERÁŢIE s. v. colaborare.
COPÁC s. v. arbore.
COORDONÁTĂ s. v. indicator.
COPĂCÉI s. pl. v. canale.
COPÁN s. v. coapsă.
COPARTICIPÁRE s. coparticipaţie. (~ la beneficiu.)
COPARTICIPÁŢIE s. v. coparticipare.
COPÁIE s. 1. v. albie. 2. covată, (pop.) postavă. (~ a morii, în care curge făina măcinată.)
COPĂCÉL s. (BOT.) 1. pomişor, pomuleţ. (Creşteau câţiva ~.) 2. v. puiet. 3. v. arbust.
COPĂÍŢĂ s. albioară, albiuţă, covăţică, (pop.) covăţea. (~ pentru frământat aluatul.)
COPĂÍŢĂ s. v. teică.
COPĂRTÁŞ s. v. complice.
CÓPCĂ s. ochi, (reg.) beucă, burduf, produf, toană, vad, (Mold.) produşcă, (prin Munt.) scorbură, (prin Mold.) ştioalnă. (~ făcută în gheaţă.)
COPERÍ vb. v. acoperi, îmbrăca, înfăşura, înveli.
CÓPCĂ s. 1. (reg.) sponcă. (~ la o haină.) 2. (MED.) agrafă. (Buzele unei plăgi strânse cu ~i.)
COPERÍŞ s. v. acoperământ, acoperiş, înveliş, învelitoare.
COPÉRTĂ s. învelitoare, scoarţă, (înv. şi reg.) tartaj, (reg.) tablă. (~ a unei cărţi.)
COPIÁ vb. 1. a reproduce, a transcrie, (înv.) a decopia, a izvodi, a prescrie. (A ~ pe curat un text.) 2. a reproduce, (înv.) a scoate, a scrie. (A ~ un act, un document.) 3. v. plagia. 4. v. imita.
COPÉRTĂ s. v. plic.
COPIÁT s. v. copiere.
COPIATÓR s. v. xerox.
CÓPIE s. 1. reproducere, transcriere, (rar) trans-cripţie, (înv.) izvod, prescriptură. (Are o ~ fidelă a documentului.) 2. duplicat. (A obţinut o ~ a diplomei.) 3. copie fotografică v. fotocopie. 4. v. re-plică. 5. v. imitaţie.
COPIÉRE s. 1. copiat, reproducere, transcriere, (rar) transcripţie. (~ pe curat a compunerii.) 2. v. imitare.
COPÍL s. 1. (înv. şi pop.) făt, prunc, (fam.) puradel, zgâmboi, (peior.) plod. (În curte se jucau mulţi ~.) 2. copil de casă v. paj. 3. (în limbajul părinţilor) pui. (Nani, nani, ~ ul mamii !) 4. v. fiu. 5. copil din flori v. bastard. 6. odraslă, progenitură, vlăstar, (pop. şi fam.) prăsilă, (înv.) naştere. (Un ~ de bani gata.)
CÓPIL s. (BOT.) (reg.) copileţ, frate, furie, pui, puică, puieţ, soră. (~ul apare frecvent la porumb.)
COPÍL s. v. bastard, copil din flori.
COPILÁNDRU s. v. băieţandru.
COPILÁŞ s. 1. (rar) pruncheş, (pop.) prunculeţ, pruncuşor, (înv. şi reg.) pruncuţ, (prin Maram.) pruncotean. (A născut un ~ de toată frumuseţea.) 2. v. băieţel.
COPÍLĂ s. 1. v. fetiţă. 2. v. fată. 3. v. fiică.