Dictionar de sinonime

CĂRBUNĂRÍE s. (reg.) bocşă.

CĂRĂUŞÍT s. v. cărăuşie.

CĂRBÚNE s. 1. (GEOL.) (fig.) aur negru. (~le este o rocă sedimentară.) 2. mangal. (~le este folosit drept combustibil.) 3. v. tăciune. 4. (BOT.; Phyteuma vagneri) (reg.) baraboi, bănişor, spinuţă. 5. v. antrax. 6. (FITOP.) tăciune. (Plantă atacată de ~.)

CĂRBÚNE s. v. rubin.

CĂRÍCĂ s. v. rotiţă.

CĂRINDÁR s. v. calendar, ianuarie.

CĂRMĂCÚŢĂ s. v. pripon.

CĂRNĂRÁIE s. v. cărnărie.

CĂRNICÍCĂ s. v. cărniţă.

CĂRNĂRÍE s. cărnăraie.

CĂRNĂRÍE s. v. măcelărie.

CĂRNÓS adj. 1. musculos. (Parte ~oasă a unui animal.) 2. (BOT.) (rar) miezos, pulpos. (Fruct ~.)

CĂRNÍŢĂ s. (rar) cărnicică, cărnişoară.

CĂRNIŞOÁRĂ s. v. cărniţă.

CĂRNOSÍRE s. v. descărnare.

CĂRNUÍ vb. v. cărnosi, descărna, şerui.

CĂRPĂNOŞÉNIE s. v. avariţie, calicenie, calicie, zgârcenie.

CĂRPĂNÓS s., adj. v. avar, calic, zgârcit.

CĂROÁIE s. v. cotigă, roabă, teleagă.

CĂRNUÍRE s. v. cărnosire, descărnare, şeruire.

CĂRNOSÍ vb. v. descărna.

CĂRPĂNOŞÍE s. v. avariţie, calicenie, calicie, zgârcenie.

CĂRPINÉT s. v. cărpiniş.

CĂRPINÍŞ s. (BOT.) cărpinet.

CĂRPINÍŢĂ s. (BOT.; Carpinus orientalis) (Ban. şi Olt.) sfineac.

CĂRTICÍCĂ s. 1. cărticea, cărţulie, volumaş, (rar) cărtişoară. (O ~ de poezii.) 2. broşură, (înv.) filadă, tartaj.

CĂRTICEÁ s. v. cărticică.

CĂRTURÁR s. v. învăţat.

CĂRTURĂRÉSC adj. v. livresc.

CĂRTURĂRÍE s. v. carte, cultură, cunoştinţe, instrucţie, învăţătură, pregătire, studii.